În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții. Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.
Dacă vorbim despre transport urban, poluare fonica este generată de traficul rutier, feroviar și aerian.
În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei (55 dB), aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții (50 dB) și aproape 150.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul zilei (55 dB).
Nu în ultimul rând, aproape 133.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul nopții (50 dB ), și aproape 20.000 sunt afectați de expunerea la zgomote puternice produse de traficul aerian, atât ziua cât și noaptea.
Principalele surse de poluare fonică din transport în orașe sunt:
Din această cauză ruta și orarul de zbor pot reprezenta o soluție rapidă pe moment, până când o nouă tehnologie va fi folosită în aviație
La rândul său, viteza și direcția vântului, la fel și temperatura aerului determină pot determina refracția traiectoriei undelor sonore, drept urmare pot influența propagarea acestuia mult mai departe de sursa inițială a zgomotului.
Aproape 16.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de industrie în timpul zilei (55 dB), în România, iar peste 7.000 în timpul nopții, notează Alexandru Luchiian pentru Infoclima.
Sursele industriale pot fi atât instalații industriale mari, cât și mici surse precum uneltele mici sau mașinile de lucru utilizate în fabrici.
România stă cel mai prost din Europa, conform raportului Environmental noise in Europe din 2020, dacă vorbim despre procentul locuitorilor expuși la poluarea fonică industrială. Chiar dacă industria a avut un declin în România, tot mai întâlnim fabrici precum Kronospan la Brașov și Sebeș, Azomureș la Târgu Mureș sau altele.
Dacă vorbim despre șantiere și blocuri în construcții, Cluj-Napoca a cunoscut o ascensiune pe baza cererii și santiere au început să apară peste tot.
Aproape orice acțiune a societății moderne produce poluare fonica, începând cu tunderea gazonului, udatul florilor, spălatul mașinii, chiar și tot ce înseamnă acțiuni pentru a crea confort – compresoare pentru AC, centrale pentru încălzire, aspiratoare.
Pe lângă acestea, mai poluăm fonic prin divertisment – concerte, festivaluri, cluburi de noapte și alte evenimente sociale.
La fel și prin aparatura de uz casnic – electrocasnice precum mașini de spălat, uscătoare, aspiratoare și alte dispozitive pot contribui la poluarea fonică în interiorul locuințelor.
Sau prin activități recreative: motoare de bărci, jet-ski-uri și alte vehicule marine pot produce zgomot în medii acvatice, afectând fauna marină și comunitățile de locuitori de la mal. Sau prin evenimente sportive: stadioanele și arenele sportive pot emite zgomote puternice în timpul meciurilor și evenimentelor sportive, perturbând comunitățile din jur.
Pe parcursul anului 2023 am realizat un studiu calculând media anuală pentru 15 senzori comunitari distribuiți atât în oraș cât și în afară acestuia. Datele studiului arată că 50% din senzori au valori peste limita admisă de 55 dB în interiorul orașului. Cu cât ne îndepărtăm de trafic și culoarul de zbor, zgomotul are un nivel mai scăzut.
În urma a două teste efectuate în oraș (direct la culoarul de zbor a avioanelor ce zboară peste Cluj-Napoca) și în afară orașului (lângă autostradă) am ajuns la concluzia că nivelul de zgomot rezultat prin reflexie sau amplificare din cauza terenului poate fi mult mai mare decât nivelul de zgomot măsurat lângă sursă. Casele și cartierele rezidențiale folosesc, adesea, perdea de copaci sau plante între zona locuibilă și principala rută de transport, mai ales dacă traficul este crescut în zonă.
Din ce în ce mai mulți locuitori al marilor orașe se plâng de zgomot și de nivelul ridicat al poluării fonice. Din acest motiv responsabili locali au trecut la maparea nivelului de zgomot pe fiecare cartier și stradă, pe baza datelor și a plângerilor (în Gwangju, New York sau Bruxelles). Din păcate astfel de inițiative încă nu sunt aplicate la scară largă pentru orașele din România.
În întreaga lume observăm că nivelul de zgomot și producția de vibrații crește, fenomen alimentat de expansiunea rapidă a diverselor sectoare economice, industrii sau infrastructuri de transport (tramvaie, autobuze, mașini personale). Aceste surse de zgomot sunt cele care provoacă poluarea fonică și care reprezintă un factor perturbator al mediului înconjurător, afectând calitatea vieții și activităților umane.
Zgomotul poate fi definit ca o combinație dezordonată de sunete cu diferite frecvențe și intensități, transmise prin vibrațiile mecanice ale mediului înconjurator, care creează o senzație inconfortabilă, obositoare și neplăcută.
Zgomotul sau intensitatea sonoră se măsoară în decibeli sau foni și valoarea de 80 dB reprezintă un prag după care intensitatea sunetului devine nocivă. Expunerea excesivă la zgomot intens, mai ales pe perioade lungi de timp, poate duce la deteriorarea timpanului (organul uman sensibil la vibrații) sau chiar la surditate.
În Europa, zgomotul ambiental, și în special zgomotul produs de traficul rutier, reprezintă o problemă majoră de mediu. Cel puțin 21 persoana din 5 din populația UE locuiește în zone în care nivelurile de zgomot din trafic sunt dăunătoare pentru sănătate.
Potrivit unui raport al Uniunii Europene, aproximativ 40% din populația statelor membre este expusă la zgomotul traficului rutier la niveluri care depășesc 55 db; 20% este expusă la niveluri care depășesc 65 dB în timpul zilei; și peste 30% este expusă la niveluri care depășesc 55 dB pe timp de noapte.
În 2002, a fost adoptată și Directiva Europeană privind zgomotul ambiental (END) pentru a evalua eficacitatea controlului emisiilor în cadrul UE, impunând monitorizarea zgomotului ambiental la nivelul statelor membre. Această directivă a introdus doi indicatori importanți: pentru deranj și tulburări de somn. În cazul în care acești indicatori sunt depășiți, statele membre trebuie să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea expunerii la zgomot.
Se estimează că expunerea pe termen lung la zgomotul ambiental cauzează 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an pe teritoriul european. Peste 22 milioane de persoane suferă de un nivel ridicat de stres cronic și 6,5 milioane de persoane suferă de tulburări de somn cronice ridicate.
Zgomotul din mediul înconjurător – cel rutier, feroviar, al aeronavelor și al industriei – se numără printre principalele riscuri de mediu pentru sănătate. Cele mai grave efecte ale zgomotului asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator, care pot duce la mortalitate prematură, se presupune că sunt declanșate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.
Este probabil ca aceste efecte asupra sănătății să fie subestimate si realitatea sa fie mult mai gravă.
Alte efecte ale zgomotelor puternice implică:
Diferite grupuri ale societății pot fi afectate disproporționat de expunerea la zgomote puternice:
OMS recomandă ca nivelurile de zgomot în spațiile de joacă din școli să nu depășească 55 dB(A), în timp ce în sălile de clasă interioare nivelurile de zgomot să nu fie mai mari de 35 dB(A).
Zgomotul antropogen provoacă o serie de reacții fiziologice și comportamentale la animalele sălbatice terestre și marine, care poate duce la reducerea succesului reproductiv, la creșterea riscului de mortalitate și la emigrare, ceea ce duce la scăderea populatiei.
Deși răspunsurile la zgomot depind în mare măsură de specie, efectele pot începe să apară la niveluri mai scăzute, precum 40 dB(A), pentru animalele terestre. Pe lângă nivelurile de zgomot, impactul poate depinde și de frecvența și tipul de zgomot.
Cel puțin 19 % din zonele de protecție a naturii acoperite de Natura 2000 sunt situate în zone în care nivelurile de zgomot depășesc pragurile de raportare din Directiva privind zgomotul ambiental din cauza drumurilor, căilor ferate și avioanelor.
În orașe, autoritățile iau diferite măsuri pentru a diminua expunerea populației la zgomot. De exemplu, crearea de piste pentru biciclete pe drumurile largi a fost folosită ca instrument standard de reducere a zgomotului.
Dar tehnologia poate contribui la reducerea zgomotului în mediul urban, prin folosirea de asfalt fonoabsorbant pe rețeaua rutieră publică, prin adoptarea anvelopelor cu nivel redus de zgomot pentru autobuzele din oraș, prin extinderea infrastructurii pentru vehiculele electrice în mediul urban.
De asemenea, promovarea mersului pe jos sau cu bicicleta, și transformarea străzilor în zone pietonale sunt câteva dintre inițiativele adoptate pentru reducerea zgomotului și îmbunătățirea calității vieții în orașe.
Mai multe acțiuni contribuie la reducerea expunerii populației la zgomotul provocat de trenurile de marfă. Printre acestea se numără utilizarea de trenuri silențioase; introducerea taxelor de acces la calea ferată în funcție de zgomot în mai multe țări și interzicerea totală a utilizării vagoanelor care nu sunt conforme cu reglementările europene, din 2020. Pe lângă reducerea zgomotului produs de trenurile de marfă, montarea ulterioară a frânelor silențioase la trenurile de călători a dus la o reducere a zgomotului considerabil.
Există mai multe metode de a măsura poluarea fonică. Fie folosim telefoanele – sunt disponibile mai multe aplicații, fie senzori calibrați cu stocare pe card sau ecrane, ce dețin un certificat sau nu. Aplicațiile pot afișa rezultatul pe grafice sau pot exporta măsurătorile în format CSV. Pentru folosirea personală și monitorizarea zgomotului chiar din propria locuință, sunt disponibile câteva variante de senzori ce se pot integra chiar și în sistemele de case inteligente.
Dacă ne interesează ca măsurătorile să fie stocate online, atunci luăm în considerare rețelele private, care înglobează, pe lângă senzorii ce măsoară calitatea aerului, și senzor pentru măsurarea nivelului de poluare fonic. Uradmonitor este una din rețelele private globale și pulse.eco este una din rețelele europene unde amatorii își pot îngloba senzorii confecționați de către ei. Accesarea datelor pe o perioada mai lungă de timp ne poate ajuta să înțelegem dacă mediul pe care îl monitorizăm este nociv pentru sănătatea noastră.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra unui oraș, monitorizarea poluării fonice se poate face pe platfome ce dețin și hărți cu locații exacte a senzorilor montați pe poziție fixă.
Expunerea pe termen lung la poluare fonică, chiar dacă nu îl percepem că un zgomot deranjant, poate duce la efecte asupra sănătății. Poluarea fonică este în strânsă legătură cu poluarea aerului, de cele mai multe ori având surse comune precum traficul auto și depind de mediul înconjurător pentru a se propaga.
Avem nevoie de dezvoltarea de strategii integrate pentru reducerea zgomotului și a poluării atmosferice din trafic, ceea ce ar putea fi o soluție eficientă pentru optimizarea costurilor și a eforturilor în acest sens.
Fără implementarea unor măsuri concrete pentru abordarea problemelor legate de zgomot, este improbabil ca numărul persoanelor expuse la acest fenomen să scadă semnificativ în viitor, având în vedere extinderea urbană și cererea în creștere pentru mobilitate.
Citește și:
Resursele de pe fundul oceanelor | Un pas prea departe pentru TRANZIȚIA verde?
Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?
Radiografia POLUĂRII râurilor din România
Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială